Cealalta fiinta a mea

Ramona Muller (n. 1970, in Buzau) a absolvit Facultatea de Geografie, Universitatea Bucuresti. A publicat volumele: Absolutul dual, Editura Singur, 2016, poezie; Omega femina, Editura Singur, 2017, poezie; Dumnezeu in vocativ, Editura Libris Editorial, 2018, poezie; Ursita drumului, Editura ePublishers, 2019, proza; Muntele din noi, Editura Neuma, 2020, proza; Ataca si fugi (Confesiunile papusii voodoo), Editura Neuma, 2020, poezie; Numele meu este altul, Editura Creator, 2021, poezie; Profa dintre papadii si cactusi/ La prof entre des pissenlits/ Die Lehrerin zwischen Lowenzahn und Kakteen, Editura Neuma, 2022, poezie – antologie romana-franceza-germana.Prin acest volum, poezia Ramonei Muller se esentializeaza si se amplifica in acelasi timp. „Inauntru suntem toti”, cum spune. Poemele capata o respiratie ampla, sunt rostiri sacadate si instrumente in incercarea de recompunere a identitatii. Solemnitatea si dramatismul imaginilor (dreptul de a fi) prind cititorul sub un invelis greu de intrebari. Revelarea „celeilalte fiinte” este ca o nastere, dureroasa si miraculoasa si… o revelatie de sine. „dupa ce deschid fermoarul pielii/ seninul descarnat/ mi se lipeste de viscerele/ singurului verb adormit in pozitia fetusului”. Nu sunt versuri „incandescente”, ci de o raceala calculata, analitica si prin asta percutanta in adancul fiintei care-si face, ca orice poet autentic, seppuku in public. „dorul de inaltimi/ face poemul sa creasca/ din smintitele simtiri”. Femeia este personajul central al acestor viziuni: „femeia cu pantofi rosii lacuiti/ sparge geamurile vitrinei/ si coase toate cioburile/ cu degetele pline de sange”. Ceea ce-mi place sa numesc gestul poetic are, cum se vede, la autoare o mare acuitate si indrazneala. Dupa cum nici rostirea sententioasa nu lipseste: „negresit nu esti tu/ samburele Judecatii de Apoi”. Dar fiecare carte ne supune unei astfel de judecati, cu fiinta noastra din adanc cu tot…Christian Craciun