Cum s-a facut de nu mi-am batut copilul

Poti sã fii o mamã perfectã?Lângã statuia ninsã, un grup de copii încearcã sã facã un om de zãpadã, în timp ce mamele, la zece metri depãrtare, sunt total absorbite de discutia începutã cu o jumãtate de orã mai devreme. Mai precis, de monologul uneia dintre ele; aceasta le împãrtãseste cunostintele acumulate din cãrtile de specialitate, din ghidurile mamelor. "Un copil trebuie lãsat sã-si învingã singur dificultãtile din timpul jocului", spune ea. Celelalte femei dau din cap, aprobator, dovadã cã în acele cãrti e ceva adevãr din viata de zi cu zi. Dar ideea e întreruptã de plânsetele si urletele unei fetite, care, printre suspine, cu mâna la obraz, o declarã vinovatã pe prietena ei pentru muscãtura rãutãcioasã. Mama savantã îsi ia odrasla în brate - fetita care a muscat-o de obraz pe cealaltã - si, legãnând-o usurel, o întreabã dacã nu vor sã construiascã împreunã omul de zãpadã. Ceea ce si fac pentru scurt timp, dupã care mama îsi reia locul în grupul adultilor, justificându-si astfel atitudinea:"trebuie sã le distragi atentia, sã nu accentuezi lucrurile rele". Si apoi, cu seninãtate, continuã sã le destãinuie celorlalte secretele pentru a deveni o mamã perfectã. Cum cã' si cum cã' întreruperea va fi periodicã, dar altcineva va fi victima muscãturilor. Si niciodatã, nici o dojanã nu va iesi din gura mamei, care, de fiecare datã, va încerca sã-i îndrepte atentia spre altceva: un stol de ciori, un bãietel pe o sanie, un pachet de sticksuri.Bineînteles, nu poti fi o mamã perfectã, tot asa cum nu poti avea un copil perfect. E o meserie care se învatã, dar degeaba ai toate cunostintele teoretice, degeaba rãsfoiesti reviste, cãrti, dacã nu stii sau nu poti sã le pui în practicã. Fetita din cazul de mai sus nu va înceta sã muste atâta timp cât mama ei va rezolva situatia conflictualã distrãgându-i atentia în loc sã-i spunã cã e rãu ceea ce face, în loc sã aibã o atitudine corectã, obiectivã fatã de manifestarea copilului. Poate pãrea un exemplu nesemnificativ, dar orice gest, orice cuvânt, atitudine ale pãrintilor influenteazã dezvoltarea ulterioarã a copilului. Fiindcã educatia se face nu numai prin sfaturi, ci prin întreaga atitudine a tuturor persoanelor. Dacã nu reusesti sã-i formezi capacitatea aprecierii si autoaprecierii juste vei avea un copil timid excesiv, mofturos, pârâcios, certãret, rãzbunãtor, încãpãtânat sau încrezut. Trebuie sã-l înveti sã-i respecte pe ceilalti - adicã sã aibã încredere în ceilalti dar si în propriile forte, altfel vei avea un copil descurajat, timorat - si sã se respecte si pe sine însusi: sã fie modest, demn, sã aibã o atitudine justã fatã de valorile materiale si spirituale. Tu, ca pãrinte, trebuie sã fii model. Degeaba vorbesti despre sinceritate, stimã, încredere, dacã vei arãta contrariul. Copilul îti imitã conduita concretã si degeaba îi spui ce e bine si ce e rãu dacã tu faci altfel. Degeaba te vrei prietenul copilului dacã nu întelegi cã acest sentiment nu apare de la sine ci e rezultatul unor îndelungate eforturi educative si de autoeducatie. Cunostintele pe care le acumuleazã copilul tãu trebuie sã devinã deprinderi si pentru aceasta ai nevoie de tact, rãbdare, autoritate autenticã. O autoritate manifestatã nu prin teroare, spaimã, care genereazã rãzvrãtire, nici prin distantã, fiindcã afectiunea e necesarã dezvoltãrii, nici prin moralizare excesivã, formalism, care genereazã o atitudine refractarã, de plictisealã. Ci o autoritate prin iubire, bunãtate, prietenie. Nu existã reguli, retete pentru a fi o mamã perfectã. Dar poti folosi iubirea, bunãtatea, prietenia. Si copilul tãu va rãspunde prin aceleasi sentimente. Cuprinsîn loc de prefatã, postfatã si alte noteMeseria de pãrintePlaja, oglinda educatieiMamitele secolului XXIDreptul la independentãRegulamentul scolar, frectie la un picior de lemnJocul - metodã de educatieAmprenta mediuluiBau-bau pe post de educatorBuline'recuperabileCând zâmbesti nu se vede cã esti prost!De la violenta desenelor la violenta realãDespre responsabilitatePuterea obisnuinteiProtectie pânã la adânci bãtrâneti?Ion nebunu' si ora de francezãCuvintele bumerangTupeu la rang de virtute?De ce n-are Ana mereSerbare la stat si la particularUite cã putem sã nu ne dãm numai în bãrciPrãpastia dintre primul pas si bicicletãDovezi si'dovezi de dragosteRegulamentul scolar, frectie la un picior de lemnVisurile noastre profesionale - cosmarul copiilorMos Crãciun - pro sau contraDe-a hotii si vardistii în scolile românestiManechin fãrã voiePe vremea meaArgoul, linat între generatii?Câtã subiectivitate si câtã obiectivitate?O simplã poveste?La poarta scoliiMama sau tata?Reclamã la tampoane caut pãrinti cu imaginatieBunul simt, pe cale de disparitie?Capcana vorbei iscusiteUn jocCu uniformã sau fãrã?Grijã si dragostePoti sã fii o mamã perfectã?Dezertorii