Doamna Bovary

Traducere de D. T. Sarafoff dupa manuscrisul definitiv Editie ingrijita, prefata si note de Ioan Panzaru si Laurentiu Zoicas „In adincul sufletului… astepta un eveniment. Ca marinarii in ceasul de restriste, isi plimba privirile disperate peste singuratatea vietii, cautind in departare vreo pinza alba in negurile orizontului. Nu stia prin ce intimplare, ce vint il va impinge pina la ea, spre ce tarm o va purta, daca va fi salupa sau corabie cu trei punti, incarcata cu nelinisti sau plina de fericire pina la saborduri. Dar in fiecare dimineata, cind se trezea, spera ca va veni chiar in ziua aceea si pindea toate zgomotele, sarea din pat, se mira ca nu venea; apoi, la amurg, din ce in ce mai trista, isi dorea sa fie deja miine.” (Gustave Flaubert) Unul dintre marii scriitori ai secolului al XIX-lea, Gustave Flaubert s-a nascut la 12 decembrie 1821, in Rouen. Dupa ce a absolvit Collège Royal, in 1840, a inceput sa lucreze la primele piese de teatru si la schitele romanelor sale istorice. Publicase deja prima povestire in 1837, in revista Colibri. Doamna Bovary, la care Flaubert a inceput sa lucreze in 1851, apare abia sase ani mai tirziu. Pentru urmatorul sau roman, Salammbô (publicat in 1862), Flaubert cauta inspiratie in Tunisia, unde ajunge in 1858. In 1869, dupa 26 de ani de lucru, publica Educatia sentimentala, despre care multi considera ca a influentat major dezvoltarea romanului european. Alt roman la care a lucrat intens, dar care va aparea neterminat, abia in 1881, este Bouvard si Pécuchet. In 1880, la 7 mai, Gustave Flaubert se stinge din viata la Croisset, locul unde se izolase inca din 1864. In acelasi an, citiva scriitori – printre care se numarau Émile Zola, Guy de Maupassant, J.-K. Huysmans si Paul Alexis – i-au dedicat lui Flaubert colectia de romane Les Soirées de Médan.