Dublul

Desi reputatia literara a lui Dostoievski s-a construit in jurul celebrelor sale romane, proza lui de dimensiuni mai restranse e la fel de valoroasa ca Fratii Karamazov, Crima si pedeapsa sau Idiotul. Povestire, nuvela sau chiar microroman, Dublul (1846) spune povestea lui Goliadkin, un functionar singuratic tulburat de  surprinzatoarea aparitie a sosiei sale, sosie care incearca sa-i distruga reputatia si sa-i uzurpe locul in cadrul birocratiei rusesti. Aceasta poveste halucinanta anticipeaza o serie de teme care-l vor preocupa mai tarziu pe scriitor si este cea mai gogoliana opera a lui. „Dublul mi se pare cea mai buna scriere a sa. Este o poveste foarte minutios elaborata, cu detalii de tip joycean si scrisa intr-un stil extrem de expresiv. O opera de arta perfecta.“ Vladimir Nabokov Goliadkin, acest personaj dostoievskian in sufletul caruia se distileaza toate angoasele insingurarii si alienarii, aduce aminte de personajele lui Gogol din Mantaua sau Insemnarile unui nebun.