Forma si spirit

Se spune ca artistii sunt cei care arhiveaza, in lucrarile lor, spiritul vremii, fiind si cei care au capacitatea de a privi dincolo de nesfarsitele episoade cotidiene pentru a lua pulsul constiintei colective. Intoarcerea catre spiritualitate, catre sacru si, in mod explicit, catre Biserica, a generat in arta romaneasca moderna si contemporana curente artistice majore si definitorii pentru identitatea noastra.Alaturi de Biserica, forma concreta de reactualizare a imaginii Templului ceresc, Gradina reprezinta una dintre temele recurente in creatia artistilor romani.Perceputa ca ipostaza a Paradisului, Gradina a generat atitudini artistice diverse, care acopera intreaga plaja de situare fata de intelegerea spirituala a lumii, de la ipostaza de Paradis pierdut la cea a Arcadiei, unde sacrul reverbereaza in natura ca un ecou al divinitatii, si pana la limita Utopiei, acolo unde gradina se subordoneaza unei structuri mai complexe si devine parte integranta a orasului ideal.Asadar, vom regasi o diversitate remarcabila de reprezentari ale sacrului in arta romaneasca, de la cele rationaliste si pana la cele care mizeaza pe contemplatia estetica si spirituala, aproape de meditatia mistica.