Goarna lui Tuturuz

Un deal pe care exista un catun. Un catun din care au disparut oamenii, iar odata cu el, a disparut si timpul. Nu insa si amintirile. Pe care le deapana casele, care parasesc dealul, pornind in plina iarna in cautarea celor disparuti. Goarna lui Tuturuz este povestea acestei calatorii. O poveste alcatuita din multe alte povesti, spuse de fotografiile de pe peretii caselor, de obiectele dinauntrul acestora, de dealul pe care s-a aflat catunul, de biserica de pe deal, de clopotnita bisericii, de mormintele din cimitir. Acestea din urma nutresc dorinta secreta s-o ia si ele din loc. Pe urmele caselor plecate la drum. Si dupa viata de care pare sa le fie dor. Ce poate fi mai sfasietor decat sa ajunga sa-i fie pana si mortii dor de viata? Mai cu seama despre asta este vorba in aceasta carte.  Stefan Mitroi a debutat, ca poet, in revista „Astra“ din Brasov, cand era elev in anul al doilea de liceu. De la poezie, a trecut la studii de drept si la profesia de jurnalist. A fost procuror pentru o luna la Alexandria, a detinut functii de conducere la TVR, fiind director al Ziarului „Azi“,  redactor-sef adjunct la „Curierul National“. La literatura, insa, nu a renuntat niciodata, pastrand o apetenta pentru esente si pentru lucrurile simple, temeinice. „Nimic despre singuratate“ – publicistica,  „Masina de scarpinat“ – doua volume de teatru, „Dulce ca pelinul“ -  roman, iata cateva dintre titlurile publicate de Stefan Mitroi de-a lungul timpului.  La Targul de Carte Gaudeamus a lansat, la Editura RAO, romanul „Atunci cand era mereu duminica“. El isi aminteste cu nostalgie de satul sau natal. I se spune „Vitanesti comunei, iar satului, Silistea, diferita, sa ne intelegem, de Silistea Gumesti“.