Krzysztof Warlikowski si Teatrul ca o rana vie

Postfata de George BanuDaca Grotowski, marele regizor polonez, isi plasese spectacolul emblematic, Printul constant, sub semnul Lectiei de anatomie a lui Rembrandt, tanarul regizor de astazi ne ofera, aproape pe linie dreapta, niste jupuiti de viu. Cine sunt aceste personaje smulse lor insele, acesti iubitori in cautare de iubire, acesti rataciti care nu gasesc calea de intoarcere — daca nu chiar niste jupuiti de viu? Ei inainteaza in lume lipsiti de protectie si, cu nervii la vedere, cu arterele deschise, timpul lor de viata e decontat, redus, cronometrat. Totul e carne vie la ei… si, in acest sens, sunt „de neatins“. Cel mai mic gest ii raneste si, numai cateodata, cuvantul ii alina si le‑ntarzie sfarsitul, impiedicandu‑i sa moara… tineri, mereu tineri, raniti de nevindecat, eroii lui Warlikowski par sa fie lipsiti de orice aparare si, dezarmati, umbla pe buza prapastiilor.George BanuVolum editat de Fundatia Culturala „Camil Petrescu“ prin Editura CHEIRON, cu sprijinul Institutului Cultural Polonez si al Festivalului National de Teatru – editia 2010