Luminile revolutioneaza istoria

VERONICA LAZAR – Luminile revolutioneaza istoria. Istoria filosofica franceza intre critica si teologie Vol I. ERUDITII SI TEOLOGII„Filosofii Luminilor vor scrie istorii filosofice dintr‐o obsesie pentru prezent. Dar cum trecutul fusese mereu reperul, dovada si inspiratia morala, le revine atunci sa interogheze relatia acestui prezent cu trecutul. E istoria o condamnare sau o eliberare? A cunoaste trecutul inseamna a recunoaste cat de mare e greutatea care apasa fatalmente pe umerii celor din prezent, care au fost modelati astfel irevocabil sau, dimpotriva, inseamna o despovarare de bagajul infernal al unor superstitii si prejudecati care impiedica actiunea si autoconstructia libere? Astfel, dimensiunea politica a istoriei se recompune la alt nivel: istoria filosofica nu mai e subordonata pur si simplu unor politici deja existente, ci interogheaza alte politici si forme de viata, posibile si dezirabile. Din conservare a unor esente anistorice, istoria devine o recunoastere a capacitatii lumii umane de a produce noul, sub influenta unor factori sociali, culturali, economici, rasiali. Genealogia in sensul ei stravechi, de lant al descendentei legitime, face loc genealogiei in sensul modern si critic: suspiciunea ca lucrurile nu sunt mereu ceea ce pretind ideologiile ca ar fi, dar ca pot fi reconstituite istoric in devenirea lor veritabila, pe alocuri contingenta si uneori inconfortabila. De tranzitia de la una la cealalta si de conditiile care au facut-o posibila se ocupa cele doua volume ale acestei carti.”Din cuprins:Introducere / Cateva anacronisme: istoriile filosofice si filosofia istoriei / „Iluminismul” si „secularizarea” / Cateva anacronisme: istoria ideilor, istoria disciplinelor / Canon si context, istorie a ideilor si istorie intelectuala / Cum se scrie istoria in Franta in pragul secolului Luminilor / Istoria nu e inca o disciplina / Infrastructura cunoasterii. Academiile: politizare si autonomie / Poetica si politica istoriei oficiale. Istoriografii de stat / Magistra vitae. Educatia istorica si programele scolare pentru printi si supusi / Un caz exemplar: istoria scolara iezuita si crestinarea antichitatii pagane / Infrastructura cunoasterii: congregatia benedictina savanta de la Saint Maur. Posibilitatea cunoasterii istorice si o noua definitie a autenticitatii / Calugari savanti in avangarda cunoasterii: Jean Mabillon, discursul asupra metodei istorice si revolutia diplomatica / Academicieni in avangarda cunoasterii: Nicolas Freret, disputele despre vechimea lumii si epistemologia anticarteziana a istoriei / Calugari savanti in avangarda cunoasterii: Bernard de Montfaucon despre inconstientul textului si hermeneutica conspirationista a lui Hardouin / O istorie rupta intre eruditi si filosofi? / Probleme cu definirea istoriei. Un camp fundamental fragmentar si in plina transformare / Fundamente istorice ale autoritatii politice / Istoria originilor / Istoriile antice / Un nou interes politic pentru istorie. Roma, Sparta, Atena si poate cea mai importanta problema de filosofie politica a secolului / Excurs. Un republicanism francez? – Republicanism feudal, republicanism social, republicanism comercial si cate ceva despre originea ideilor moderne despre egalitate / Mito‑istoria nationala / Metafizica dinastica si istoria ca proces de pacificare a societatii / Istoria ca razboi al raselor. Revolutia epistemica a lui Boulainvilliers / Celtomaniile si nasterea patriotismului national / Istoria liberala dupa Revolutie: istorie a razboiului social, istorie a pacii / Un teolog descopera istoria: Bossuet si modernizarea teologiei istoriei / Inamicii. Protestantii si istoricismul potential al hermeneuticii critice a Bibliei / Ratacirile si descoperirile hermenutilor protestanti / Implicatii ale protestantismului si ale hermeneuticii critice a Bibliei / Cartea sfanta, Cartea Naturii si hermeneutica biblica heterodoxa in secolul al XVII‑lea. Koerbagh, Galilei, Meyer, La Peyrere / Paradoxurile naturalismul lui Spinoza: istoria impotriva istoriei / Protosociologismul lui Richard Simon / Despre republica iudaica / Istoria universala a lui Bossuet / Devieri de la istoria augustiniana. Istoria mundana si anacronismul ca dezorientare teologica / Istorie sacra, istorie profana, superstitii si mituri / Cine face istoria? Istoria vizibila si istoria invizibila, cauze ordinare si cauze extraordinare, agentii istoriei si locul miracolelor / Ce e universal in istoria universala. La ce foloseste istoria? / Evreii si salbaticii in teologia istoriei / Biserica si statul. Teoria politica a lui Bossuet / Metafizica istorica a Bisericii Catolice: universalitate fara progres / Istoriile devin istorie: nasterea unui singular / Mana invizibila si contradictiile vizibile din teologia istorieiConcluzii. Teologia istoriei nu e o filosofie a istoriei (desi filosofia istoriei e putin o teologie a istoriei)VERONICA LAZARE cercetatoare in filosofie, istoria ideilor si estetica. Preda la Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti. Ultimele publicatii: Jean-Jacques Rousseau, Discurs despre economia politica (Tact, 2022) si Beyond the New Romanian Cinema: Romanian Culture, History, and the Films of Radu Jude (ULBS, 2023, scrisa impreuna cu Andrei Gorzo).