Lysistrata

Subiectul comediei este simplu. Sătulă de război, o femeie din Atena, Lysistrata, convoacă alte femei din Grecia și le propune ultima soluție: o revoluție! Mai precis, o „grevă”: nu se vor mai apropia de bărbații lor până când aceștia nu vor face pace. Mai mult, ocupă Acropolea Atenei pentru a le zădărnici bărbaților accesul la banii cu care finanțau războiul. În ciuda opoziției inițiale, bărbații, siliți de împrejurări, acceptă în cele din urmă să se împace și să pună capăt războiului. Lysistrata este în primul rând o piesă a epocii sale, atunci când Atena era amenințată din exterior de tot mai periculoșii spartani și primejduită din interior de o revoluție oligarhică, menită să înlocuiască o democrație care o adusese în pragul colapsului. Dintre toate comediile păstrate de la Aristofan, este cea mai slobodă în exprimare, cu un filon erotic ce o străbate de la primul la ultimul vers. Subiectul comediei trece totuși dincolo de granițele epocii sale. Ca orice operă literară, Lysistrata și-a câștigat, de-a lungul timpului, independența în raport cu intenția inițială a autorului și, astfel, peste secole, a putut fi instrumentalizată politic și ideologic ca o pledoarie pentru pace (make love, not war!) și ca un manifest al emancipării feminine. Cititorul de azi este invitat să descifreze mesajul acestei comedii despre sex și politică și să o citească în cheia în care se va regăsi cel mai bine. - Theodor Georgescu