Mihai Cimpoi: "Sunt om de cultura, devenit un destin"

A. G. Este bun impresionismul liber, cu virtuti artistice in critica? Unii critici literari, cum e Marin Mincu, spre exemplu, s-au pronuntat impotriva impresionismului foiletonistic. Ce parere aveti? M. C. Parafrazandu-l pe Voltaire care afirma ca toate genurile sunt bune in afara de cel plictisitor, putem spune ca si impresionismul este bun daca nu e „plictisitor” si limitativ. Lovinescu il impune, la noi, anume ca pe un unghi de abordare, caruia i se asociaza un act critic viu, si nu ca o metoda. El sta la baza modernismului axat pe triada notionalarelativism, sincronism, diferentiere. De altfel, orice gen de critica, in special cea de intampinare nu poate fi conceput fara „o doza” mai mare de impresionism. Impresia este temeiul judecatii de valoare. Nu exista o critica „impresionista” si alta „rationala” care sa aplice o singura „metoda”, fiindca nu putem concepe impresii fara ratiuni si ratiuni fara impresii. Absurditatea unei astfel de distingeri este clara, dat fiind ca „un examen critic incepe obligatoriu printr-o „impresie” si se implineste printr-un proces de rationalizare mai mult ori mai putin aparent” (Principii de estetica, p. 203). Criticul cel mai impresionist este in acelasi timp si cel mai familiarizat cu ratiunea. A. G. Deci ati fost dominat chiar de la inceputuri de sensul estetic al artei. Ce ati facut personal pentru a introduce perspectiva estetica, ideile si conceptele legate de aceasta in limbajul criticii de atunci? M. C. Am cautat ca insusi limbajul sa fie estetic. Apoi prin impunerea primatului esteticului in analiza critica si prin interesul deosebit al scriitorilor care, incepand cu Druta si Vieru, apoi cu generatia lui Dabija (Leonida Lari, Vasile Romanciuc, Iulian Filip, Andrei Turcanu, Nicolae Vieru, Valeriu Matei, Nina Josu) au reabilitat esteticul. Ochiul al treilea privea, in primul rand, spre estetic. Colectia Dialoguri la focul din vatra prezinta cititorului personalitati marcante ale culturii noastre. Pe langa dialogul propriu-zis, fiecare volum contine fragmente din referinte critice, evocari, fotografii.