Moartea unei veverite

O carte trista, plina de umor. Moartea unei veverite, cel mai recent volum de povestiri al lui Dumitru Crudu, in care personajele circula liber ca intr-un roman, ii poate parea cititorului un paradox: naratiunea explodeaza de un umor nebun – de situatie si de limbaj – si in acelasi timp induce tristete, emotie, tulburare. Razboi. Inrolari cu forta. Dezertari din armata. Despartiri. Vieti distruse. Puncte de vedere opuse asupra aceluiasi eveniment. Razboiul care patrunde in casa, despartindu-i pe sot de sotie, pe tata de fiica, pe fiu de tata, aducand cu el moartea unor oameni dragi si deznadejde. Dupa terminarea razboiului apare o intrebare: dar oare se va mai putea trai ca inainte? Oamenii incearca sa-si refaca viata, in ciuda evenimentelor traumatice prin care au trecut, dar istoria continua sa le influenteze si sa le modeleze destinele. O veverita moare, iar moartea ei s-ar putea sa fie metafora centrala a acestor vremi.