Polaroide

„Cu metoda fotografului inghetat in timpi lungi de expunere, poemele lui Daniel Coman fac liniste. Imprimate pe film: natura care, reflectata prin geam, nu consoleaza; racoarea diminetilor departe de oras; trasee ritualice catre padure care sa stinga vuietul din interior. Din scaunul pasagerului, te rusinezi – nu cumva sa strici compozitia, nu cumva sa bruiezi singuratatea fotografului care se topeste in peisaj. Dar vocea asta – care nu-si doreste decat sa extraga putina caldura – te invita sa ramai.” – Ruxandra Gidei