Rosu si negru

Rosu si negru (1830) de Stendhal este o capodopera a realismului psihologic si o satira acida la adresa societatii duplicitare din perioada Restauratiei franceze. Romanul urmareste ascensiunea si prabusirea lui Julien Sorel, un tanar ambitios, inteligent si orgolios, dintr-o provincie franceza. Fiul unui taietor de lemne, Julien isi doreste cu disperare sa-si depaseasca modesta conditie sociala. Admirator secret al lui Napoleon, el se foloseste de ambitie, seductie si fatarnicie, pentru a-si atinge scopul. Parcursul sau este marcat de doua mari povesti de dragoste: prima, cu doamna de Rênal, sotia primarului din orasul sau natal, si a doua, cu Mathilde de la Mole, fiica unui marchiz puternic din Paris. Desi atat de aproape de culmea succesului social, pasiunile, mandria si un act impulsiv de razbunare ii schimba iremediabil destinul lui Julien.   „A creat [...] o opera care nu poate fi apreciata decat de sufletele si de oamenii cu adevarat superiori.” - HONORÉ DE BALZAC „Stendhal, una dintre cele mai frumoase intamplari din viata mea [...], este nepretuit datorita intuitiei sale psihologice vizionare si simtului realitatii.” - FRIEDRICH NIETZSCHE „Scriu pentru un numar restrans de cititori. Oamenii ma vor intelege si ma vor citi cu adevarat abia in jurul anului 1880 sau 1900.” - STENDHAL „Stendhal a scris mai ales pentru sine, dar si pentru un grup ideal de spirite infratite cu el.” - Times Literary Supplement „Romanul central al lui Stendhal poarta un titlu care ar putea simboliza oarecum tabla de sah a intregii sale opere romanesti.” - ALBERT THIBAUDET