Totentanz sau Viata unei nopti

Eroina, o femeie inteligentă, cu studii, ajunge să lucreze la negru în casa unor italieni de rând. Umilită, obosită, purtând în piept dorul mioritic de casă, femeia se refugiază prin scris.   Romanul în întregime descrie o singură noapte, fărâmiţată pe ore, timp în care menajera veghează stăpâna (devenită între timp prietenă) care a murit. Noaptea pare a fi fără de sfârşit.   „E atât de important în viața asta ca cineva să te aștepte, să aibă nevoie de tine.”   „Viaţa unei nopţi sau Tötentanz” – o carte care te „prinde” imediat. Odată ce ai pornit s-o citeşti, o duci până o dai gata. O cutremurătoare mărturie a ceea ce trăieşte şi suferă neamul nostru astăzi...   — Vladimir Beşleagă, scriitor   Autoarea creionează foarte bine galeria personajelor, dintre care cel mai suculent e portretul migrantului parvenit – al noului moldovean care atinge culmile snobismului atunci când o boceşte pe mama sa decedată, la telefonul mobil, la o distanţă de o mie şi ceva de kilometri, iar rudele îndoliate i-au lipit la ureche telefonul mobil şi răposatei care era dusă la cimitir...   — Dumitru Crudu, scriitor   M-au fascinat cărţile a trei femei-scriitoare (Alaine Polcz - O femeie pe front, Roze Tremain - Drumul spre casă, Claudia Partole - Tötentantz). Aflându-se în diferite puncte cardinale ale planetei, le-am vâzut unite, înrudite, apropiate prin talent şi, ceea ce este foarte important pentru opera scrisă, indurerate de destinul omului şi responsabile pentru orice cuvânt scris.   — Zina Cenuşă, scriitoare