Trenul de la Lemberg la Cernauti n-are intarziere

Aceasta opera de debut a autorului care va primi Premiul Nobel pentru literatura in 1972, un veteran al razboiului, marcat profund de tragediile epocii, este ca un fel de document programatic. In anul in care se incheie seria de procese ale Tribunalului Militar International de la Nurnberg, debutul lui Boll vine sa demonstreze ca nu toti germanii au fost adeptii fanatici ai lui Hitler. Chiar daca cei mai multi au tacut. ”Tacerea celor care nu spun nimic este ingrozitoare. Este tacerea celor care nu uita, a celor care stiu ca sunt pierduti”, afirma autorul. Nici tacerea si nici razboiul nu pot sa inabuse valorile esentiale ale umanitatii. Pentru Heinrich Boll si implicit pentru eroii sai, acestea sunt iubirea si credinta religioasa. Orice om are dreptul la o viata omeneasca. Misiunea artei este sa afirme si sa transmita acest mesaj si sa reziste la toate elementele dezumanizante ale vietii. Heinrich Boll va ramane credincios acestor valori in toata cariera sa literara. Sorin Cristescu *** Heinrich Boll (1917 – 1985) este unul dintre scriitorii germani ai Premiului Nobel pentru literatura (1972) „Am vrut sa scriu dintotdeauna, am incercat de timpuriu, insa cuvintele le-am gasit abia mai tarziu“, va marturisi autorul. Firesc, pentru ca scriitura lui si a colegilor sai din Grupul 47 (Paul Celan, Sigfried Lenz, Gunther Grass, Erich Kastner s. a.) nu se putea afirma decat in conditii de libertate. Heinrich Boll ne-a lasat o opera care a reinnoit literatura germana si a exaltat valorile cele mai de pret ale conditiei umane: demnitatea si empatia. In motivatia juriului care a i-a acordat Premiul Nobel se spune ca opera sa „a avut un efect innoitor in domeniul literaturii germane prin viziunea sa istorica contemporana in legatura cu arta sa de reprezentare, care se caracterizeaza prin empatie si sensibilitate.”