Viseaza androizii oi electrice?

Romanul care a stat la baza filmului Blade Runner.Dupa un cataclism nuclear, Pamantul e un desert al umbrelor. Omenirea se stinge incet, iar in locul fiintelor pierdute apar simulacre: caini, pisici, pasari. Si, mai tulburator decat toate, apar oameni. Oameni care nu sunt oameni.Androizii seamana atat de mult cu noi, incat granita dintre real si artificial devine o amintire.Rick Deckard este vanatorul trimis sa-i descopere si sa-i distruga. Dar cum sa ucizi ceva ce viseaza, ceva ce isi doreste o viata, ceva ce isi apara existenta? Intrebarea nu mai este cine sunt ei. Intrebarea e cine mai suntem noi. „Un roman profetic despre inteligenta artificiala, identitate si fragilitatea conditiei umane, Viseaza androizii oi electrice? ne pune in fata o oglinda si ne obliga sa ne intrebam: unde se sfarseste omul si unde incepe masina?“ -- Marian Coman „Capodopera SF a lui Philip K. Dick, romanul care a stat la baza celebrului film Blade Runner din 1982, regizat de Ridley Scott, a rezistat la proba trecerii timpului. Cu aceasta carte, scriitorul a atins momentul de varf al fortei sale creatoare.“ -- The GuardianPhilip K. Dick s-a nascut pe 16 decembrie 1928, in Chicago. Dupa ce parintii sai au divortat, Philip K. Dick a intrat in custodia mamei (pe numele de familie Kindred, de la care Dick a imprumutat initiala K), iar cei doi s-au stabilit in Berkeley. In acest oras, Philip K. Dick a urmat liceul si a inceput studiile universitare, pe care insa le-a abandonat.La inceputul anilor 1950, a inceput sa scrie texte science-fiction, iar in 1952 si-a publicat prima povestire in revista Planet Stories. Cu ajutorul lui Anthony Boucher, editor si mentor, a inceput sa publice povestiri intr-un ritm sustinut. Intre 1955 si 1970, a scris in medie doua romane pe an si a publicat peste o suta de povestiri in reviste ca Galaxy, Amazing, Fantasy and Science Fiction si Worlds of If.Mare parte a fictiunilor sale se desfasoara in California, iar Philip K. Dick a folosit idei din cabalism, budism, gnosticism si taoism, dar a utilizat in acelasi timp elementele science-fiction clasice, de tipul robotilor, navelor spatiale, extraterestrilor si fenomenelor de tip extrasenzorial.In decursul vietii, scriitorul a fost privit cu respect de fanii SF si de colegii de breasla, desi n-a ajuns niciodata sa egaleze vanzarile celor mai populari scriitori science-fiction americani ai epocii. Philip K. Dick a fost recompensat cu Premiul Hugo in 1963 pentru romanul Omul din castelul inalt, Premiul John W. Campbell Memorial in 1975 pentru Flow My Tears, The Policeman Said, Premiul British SF in 1979 pentru Substanta M si Premiul Kurd Laßwitz (Germania) in 1985 pentru Valis.In memoria sa, in 1983 a fost infiintat premiul care-i poarta numele, ce recompenseaza cea mai valoroasa carte SF publicata pentru prima data in SUA ca original in format paperback (initiatorul premiului, Thomas M. Disch, a dorit sa-l onoreze pe Dick, care si-a publicat in aceasta forma majoritatea romanelor). Premiul este sponsorizat de Philadelphia Science Fiction Society si se acorda anual, in luna martie, la conventia Norwescon.