Auschwitz. Alive 70 de ani (interviuri)

Auschwitz. Alive 70 de ani - Romeo Couti  „Auschwitz 70 de ani. ALive” contine marturii zguduitoare ale supravietuitorilor evrei din Romania, care au avut puterea sa povesteasca familiilor zeci de ani mai tarziu. Sunt interviuri ample care trebuie citite, cu toata durerea pe care o transmit si neintelegerea mintii omului normal pentru asemenea experi- mente oribile care s-au petrecut in istoria umanitatii. Este remarcabil, de asemenea, efortul facut de jurnalistii de la TVR Cluj prin realizarea materialelor video care vor ramane in arhiva nationala pentru totdeauna ca un adevarat „asset” national. Cartea „Auschwitz 70 de ani. ALive”, care a urmat acestor inregistrari video si transmisii live este un lucru firesc, este dorinta autorului, dupa realizarea acestor materiale video, de a lasa si negru pe alb ceea ce a simtit in timpul acestor filmari, felul in care l-au marcat. - Andrei Marga Fragment din carte: SALAMON GOLDA „Sa treaca ziua de azi si sa vina cea de maine” - a nascut in anul 1926. Cand a implinit 18 ani se afla in lagarul de la Auschwitz. De 18 ori a trecut pe langa moarte. Thea Haimowitz: Cand ati ajuns la Auschwitz l-ati vazut pe doctorul Mengele? Salamon Golda: Da. De 18 ori am trecut prin mana lui. Trebuia sa te dezbraci in pielea goala si hainele sa le tii intr-o mana. El arata cu degetul spre stanga si spre dreapta. Cine mergea spre stanga i se parea lui ca persoana aceea e bolnava. Noi am stiut ca cine mergea spre stanga mergea direct la crematoriu, la cuptoare. Thea Haimovitz: Bine v-am gasit. Continuam serialul Ho- locaustului. Ne aflam la Sighetul Marmatiei la doamna Solomon Golda. Salamon Golda: Casa mea se afla pe strada Dragos Voda. T. H.: Am ramas impresionata din primul moment cand v-am vazut. Cati ani aveati? S. G.: Eu nu sunt tanara. Daca sunt nascuta in 1926, sunt aproape de 90 de ani. T. H.: Deci aveti 90 de ani. M-ati impresionat pentru ca aveti 90 de ani, dar cu o aparenta si un comportament… S. G.: Intr-adevar nu arat chiar asa de batrana. T. H.: Arati frumoasa si tanara. S. G.: La noi se zice ca prostii nu imbatranesc. Poate nici eu nu sunt asa de desteapta ca nu am imbatranit asa tare. Inca ceva trebuie sa spun. Eu nu am pus nimic la suflet si din acest motiv am ajuns la varsta aceasta si sunt asa cum sunt. T. H.: Spuneti ca nu ati spus nimic la suflet. Aceasta poate fi considerata o lectie de viata. S. G.: Da, sunt nepasatoare. Nu am pus la suflet nimic, dar m-a durut ca am ramas singura din asa o familie mare, dar, daca asa a fost sa fie, ce sa fac? T. H.: Toata viata ati fost asa? Nu ati pus la suflet? S. G.: Da, asa am fost mereu. Nu mi-am facut probleme de nimic. Și daca am pierdut ceva.