Brâncuși și reveriile materiei

Mi-am imaginat in ce ar fi constat momentul revelatiei in Templul eliberarii sufletului de corp, proiectat de Brancusi pentru maharadjahul Yeswant Rao Holcar de Indor (daca s-ar fi realizat monumentul). Patrunzand prin pasajul subteran in interiorul camerei de meditatie (de forma dublului capitel al Coloanei sarutului), ne-ar fi intampinat acolo trei Pasari in spatiu: din marmura neagra reprezentand moartea, din marmura alba simbolizand viata si bronz polisat intruchipand spiritul. Cand soarele ar fi ajuns la zenit, razele sale, coborate prin orificiul circular al plafonului, reflectate de bronzul polisat al Pasarii ar fi straluminat incaperea. Pelerinul orbit si-ar fi aplecat capul spre bazinul cu apa. Acolo, ar fi descoperit cu uimire chipul sau in dreapta celui al Regelul regilor, simtindu-se Fiul alaturi de Tatal.

Pornind de aici, mi-am imaginat ce senzatii am avea in interiorul altor sculpturi brancusiene, daca acestea ar fi fost locuibile. Desigur, in interiorul ovoidal al Inceputului lumii ne-am simti linistiti ca in pantecele matern, iar intr-o Pasare maiastra, extazul sufletului spre transcendent ar fi irepresibil. Ce frumoasa biserica ar putea fi sculptura Trei pinguini, sugerand trinitatea divina si familia sacra!
Autorul