Ela cea fara de cuvinte

Nu a existat un moment anume in care s-a nascut 'Ela&'. Ea a crescut incet, in timp, si s-a asezat intr-o poveste. O poveste despre iubire, despre zgomotul lumii de azi, despre toleranta, despre curajul si impacarea de a fi altfel, despre lumile noastre interioare, bogate si pretioase. Este o lectie despre felul in care cuvintele pot sa nasca lumi, dar pot si sa raneasca. (Victoria Patrascu)

Ela era muta. Asa zicea toata lumea care o cunostea. Toti credeau ca este muta pentru ca din gura ei nu se auzise niciodata vreun sunet. Nici un cuvant nu-si luase zborul de pe buzele ei si nici o soapta cat de mica nu mangaiase auzul parintilor.
Doctorii care o vãzusera dadusera neputinciosi din umeri. Ela era sanatoasa, dar, cu toate astea, nu vorbea. Nu vorbea si basta. Si nimeni nu stia de ce.
— De ce oare nu vorbeste? intreba tata ganditor. Ne aude, ne intelege...
— O sa vorbeasca intr-o zi... Sunt sigura...