Exponate de arta bruta

Angelica Stan (n. 1969, Tulcea) este absolventa a Institutului de Arhitectura „Ion Mincu” (1995) si doctor in Urbanism (2006). In prezent, profesoara universitara in cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism din Bucuresti, Departamentul de proiectare urbana si peisagistica. A publicat volumele de poezie: Bumerang (1999), Testul umbrei (2005), Clona (2009), Spatii intermediare (2016), Produse miraculoase (2018) si O femeie urmareste ploaia de la etajul opt (2020).Despre exponate de arta bruta:Expresivitatea nu se naste intotdeauna din duritate si forta, uneori este cu atat mai intensa si mai inselatoare cu cat se naste din delicatete si finete. Din imagini ce se construiesc in contururi fragile si transparente, dar care ajung sa iti invadeze spatiul mintal cu o cascada de emotii si perceptii concrete ale unei realitati pulsatile, care incepe sa doara. Poezia Angelicai Stan mizeaza pe claritate si suplete a expresiei. Spatiul ei poetic, desi aparent familiar, este unul al suferintelor surde, care capata ecou in propria constiinta si se amplifica. Fascinanta este insa frumusetea stranie a acestor spatii amare. O materie melancolica se desprinde din text, ti se lipeste de corp si te insoteste o vreme. Cu exponate de arta bruta Angelica Stan dovedeste inca o data ca este una dintre cele mai subtile si mai sugestive poete contemporane. Din specia celor excesiv de discrete si insuficient cunoscute.Cosmin PertaExperienta de lectura pe care reuseste sa o creeze volumul de fata se aseamana cu cea din timpul unui joc pe calculator, cu un SIMS in muzeul apocalipsei, al extinctiei, in naratiunile unui curator pregatit sa se sacrifice, odata cu creatia, valorile si reperele sale formatoare. Desfasurand ample harti emotionale frisonante si construind tensiunea textului in jurul unui imaginar dark, desprins parca din SF-urile recente, in care omul devine victima propriilor sale mecanisme, exponate de arta bruta pare expresia nevoii imperioase de a inregistra, de a stoca, asemenea unei cutii negre, cele mai importante „date” nu doar despre poezie si arta, ci mai ales despre propriul tangaj identitar, cu toate spaimele si dorintele profund umane inerente, celebrand, mai presus de toate, forta imaginatiei.Anastasia Gavrilovici