Fete pierdute

Fete pierdute explorează iubirea și pierderea în poezia scrisă de femei din România. Al. Cistelecan cercetează felul în care aceste poeme abordează doliul și moartea. El urmărește și cum exprimă ele durerea abandonului. Acest volum de critică literară se adresează cititorilor atrași de poezia românească. În centrul său se află felul în care aceste poeme tratează iubirea.

Cistelecan pornește de la cele trei tipuri de lirică ale lui Vladimir Streinu: salomeică, safică și didonică. El adaugă încă două tipuri: dianică și magdalenică. Constată însă că predomină tema Didonei, cea a iubirii părăsite. În viziunea sa, multe poete văd iubirea ca pe o alegere fără cale de mijloc. Ea aduce fie împlinirea, fie moartea. Puține adoptă o viziune paulină asupra iubirii. Bucuria de la început se stinge adesea, lăsând un sentiment durabil de înmormântare. El leagă această senzație de închidere în mormânt de atmosfera sumbră bacoviană. Volumul face parte din colecția Rotonda.