Gestapo. Istoria politiei secrete a lui Hitler

Dictaturile nu pot rezista fara o politie secreta bine pusa la punct. Un dictator este lipsit de putere in lipsa unui sistem de teroare eficient, iar Adolf Hitler nu a facut exceptie de la aceste doua axiome ale istoriei. Fuhrerul s-a facut temut in Germania si in Europa datorita unui aparat represiv ce a urmarit neobosit toti adversarii politici, pentru a ajunge mai apoi mana sa dreapta cu privire la persecutarea sistematica a evreilor. Gestapoul, ca abreviere sinistra a Geheime Staatspolizei (Politia Secreta a Statului) a fost infiintat in noiembrie 1933 si a functionat pana la moartea lui Hitler, in mai 1945, in Germania si in teritoriile ocupate de catre nazisti, din Polonia pana in Tarile de Jos si Danermarca.
Aceasta istorie detaliata a Gestapoului, bazata pe documente de arhiva si pe declaratii ale martorilor, pe care Rupert Butler o prezinta cu fidelitate cititorilor, surprinde mecanismele interne ale organizatiei, structura ierarhica, precum si modul in care decurgeau arestarile si interogatoriile, cu metodele de intimidare si persuasiune aferente, de la batai pana la tortura. Siguranta interna a Reichului era mentinuta de un aparat politienesc tentacular, cu numeroase sectii, birouri si departamente, pentru care lucrau in jur de 20 000 de persoane, sub conducerea malefica a lui Heinrich Himmler, birocratul cu ochelari rotunzi si cu veleitati de calau.
De altfel, autorul surprinde cu maxima claritate legatura dintre politica nazista – cu dublul tais al antisemitismului si al expansiunii teritoriale in Europa – si activitatea politiei secrete, ce a pregatit terenul dictaturii hitleriste si a mentinut teroarea, in colaborare cu alte departamente precum Abwehrul, SS si Wehrmachtul. Rasfoind paginile cartii, intalnim figuri bine cunoscute ale Gestapoului, precum Gцring, Himmler, Eichmann, Heydrich si Kaltenbrunner, surprinsi in momente istorice-cheie pentru ascensiunea ideologiei naziste, precum Puciul de la berarie, Noaptea Cutitelor Lungi sau anexarea Austriei, invadarea Poloniei si a Cehoslovaciei.
Pentru o viziune mai cuprinzatoare asupra evenimentelor, autorul completeaza etapele esentiale ale ascensiunii nazismului cu o prezentare bine documentata a modului in care au sfarsit cei care au pus in functiune una dintre cele mai eficiente structuri criminale ale istoriei moderne. Lucrarile procesului de la Nurnberg, ce au urmat infrangerii Germaniei in cel de-Al Doilea Razboi Mondial, pun astfel intr-o lumina rece si fara menajamente motivatiile principalilor criminali de razboi implicati in activitatile Gestapoului, din pacate, fara Himmler si Heydrich in boxa acuzatilor.