Ispravile lui Guguta in viziune cinematografica

Anume prin animaţie poate fi atins acel nivel artistico-estetic în care s-ar concentra semnificaţiile textului poetic. Animaţia propune modalităţi inedite pentru ecranizarea/interpretarea textului artistic. Or, reieşind din specificul său, animaţia a fost întotdeauna mai aproape de poezie, de limbajul simbolurilor şi al metaforelor. Opera lui Vangheli, numită adesea şi “poem în proză”, este apropiată viziunii lui Constantin Bălan, care îşi propune s-o aducă pe marele ecran. Transferând textul scriptic într-o nouă dimensiune – cea cinematografică, regizorul tinde să redea cât mai aproape de original subiectul “izbânzilor lui Guguţă”, respectiv şi al universului pluridimensional al copilului, în particular, şi al copilăriei, la general. Dar acest univers a fost constituit în contextul sociocultural al timpului, atribuindu-se – prin metafore şi simboluri – unei anumite atmosfere.rnStudiul de faţă se doreşte a fi o reabilitare a genului în Republica Moldova, o întregire a viziunii artistice asupra operei vangheliene, care şi-a găsit o continuitate în filmul de animaţie, dar şi noi valenţe socioartistice. Or, filmele cu şi despre Guguţă constituie o pagină vie şi autentică în patrimoniul cinematografic naţional.