Istoria cladirilor Bibliotecii Academiei Romane, pastratoare ale tezaurului romanesc

De la aripa Palatului Universitatii, la Casele Cesianu si Zaleski de pe Calea Victoriei, la templul ridicat de Duiliu Marcu si inaugurat in 1937, in prezenta regelui Carol a II-lea, pana la corpurile noi, inaltate la sfarsitul secolului trecut, sub coordonarea arhitectului Romeo Belea, fiecare etapa a acestei istorii poarta amprenta unei convingeri neschimbate: „Academia Romana este templul care adaposteste sufletul neamului romanesc”, cum spunea regele Carol I. I-a fost alaturi, prin timp, o institutie fundamentala a statului roman, Banca Nationala a Romaniei, careia i se cuvine recunostinta noastra pentru sprijinul financiar statornic in ridicarea acestor edificii. Marius Andruh, Presedintele Academiei Romane   Este remarcabila observatia profesorului Noica referitoare la averea Bibliotecii Academiei. Daca, sub impulsul donatiilor, aceasta institutie de interes national si-a dezvoltat, intr-un ritm de neimaginat atunci, fondul de carti, publicatii si documente de valoare istorica, in schimb cladirile ridicate cu putinii bani din bugetul statului au ramas neincapatoare si improprii. La depasirea acelui nefast contratimp, deseori persistent, a contribuit constientizarea la nivel public a importantei continuarii finantarilor si, in consecinta, inmultirea sponsorilor institutionali. Aportul lor a fost esential in intregul proces al dezvoltarii Bibliotecii Academiei. Si nu pot sa nu subliniez ca, dupa 1880, Banca Nationala a Romaniei si-a dobandit un loc reprezentativ intre sponsorii institutionali ai Bibliotecii. Mugur Isarescu, Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei