Memorie de alifant

Desi ne cunoastem de ceva ani faptul ca Nicu Alifantis raspunde la intrebarile unui partener de dialog cu sinceritate, onestitate si caldura umana nu este ceva neobisnuit. Obisnuit este sa crezi in prietenia lui si atunci, nu intrebi, nu descosi, nu analizezi si nu ai nevoie de raspunsuri. E ceva firesc. Nu intram in trecut decat anecdotic. In prezent, superficial si rapid, in functie de rezolvarea sau nerezolvarea problemei cotidiene. Am pierdut bunele si stravechi obiceiuri. Cand, insa, afli amanuntele unei vieti si te convingi de credinta ta si a lui, se pogoara o liniste si o senzatie de implinire. Si acestea doua, ca o iubire de dintotdeauna, se transforma in emotie. Si portretul devine chip si acesta din urma intruparea unui om, dincolo de artistul pe care-l stiai. Si iata-te admirand omul. Si cu aceasta emotie te implinesti si te poti intoarce la artist.- Ioan CristescuAsa cum o tara are un imn si un om poate avea un imn. Unul sau mai multe. Eu am cateva de la Nicu Alifantis. Le am din fabuloasa mea adolescenta. Cand mi-e dor de mine dau drumul cantecelor asa cum unii dau drumul ogarilor dupa vanat. Si pentru ca Domnul mi-a daruit intalnirea cu el si, apoi, prietenia lui, nu puteam sa scap sansa acestei carti. Si pentru mine si pentru altii. Cartea s-a scris in aproape cinci ani, fata catre fata si prin epistole virtuale. Sapand in memoria de alifant (pardon, elefant!) a lui Nicu, ea a devenit o colectie de taifasuri, care contin amintiri, pareri, convingeri, anecdote, despre o droaie de lucruri. Un fel de puzzle, o imagine, un portret facut din bucati de viata. Am incercat sa surprind lumea interioara a unui artist adevarat, un om care face, anul acesta, 50 de ani de cariera. Acesta este darul meu si, prin ricoseu, darul vostru. Pentru ca, sunt sigur, la finalul incercarii mele, il veti aplauda si va veti intoarce la muzica lui, mai atenti. Si asta e tot ce conteaza. Dar din dar din dar…pentru o mai buna intrebuintare a darului vietii. – Laurentiu-Ciprian TudorLaurentiu-Ciprian Tudor, nascut in 1973, la Brasov, este poet, eseist, jurnalist cultural, sociolog, trainer si educationist. Este membru al Filialei Brasov a Uniunii Scriitorilor din Romania din 2014. A debutat publicistic si editorial in anul 2003. A scris pana acum opt volume de poezie. Pe langa acestea, este semnatarul a trei carti de dialog (cu Daniel Dragan, cu Teodor Baconschi si cu Liliana Ursu) si a uneia de interviuri (cu 21 de scriitori). Este prezent in antologii si are numeroase aparitii in revistele culturale din Romania (interviuri, poezie, cronica literara).Din 2017 este secretar de redactie la Revista literara „Libris” din Brasov. In 2015 primeste, din partea Filialei Brasov a Uniunii Scriitorilor din Romania, „Diploma de excelenta pentru evenimentul literar al anului 2015” (pentru organizarea primei editii a Taberei de poezie BRASOAVE), iar in 2017 si in 2019 i se decerneaza Premiul CARTEA ANULUI al Filialei Brasov a Uniunii Scriitorilor din Romania, pentru volumul „Licantropia poftei – poemele varstei de mijloc”, respectiv pentru „Jurnal de cuplu. A Couple’s Diary”. Laurentiu-Ciprian Tudor este cunoscut si ca promotor cultural, din 2007 organizand aproape lunar (singur sau in grup) lansari de carte si alte evenimente culturale. De la finalul anului 2022, este membru fondator al Asociatiei culturale si al revistei online „Epithet”.