Morcoveata

„Morcoveata si Felix se intorc de la vecernie si grabesc pasul spre casa. E vremea gustarii de la ora patru.Pe Felix il asteapta o felie de paine unsa cu unt sau cu marmelada, pe Morcoveata rabdari prajite pe paine. Asta pentru ca s‑a grabit sa‑si dea ifose de om mare si s‑a laudat fata de martori ca nu‑i mancacios.Ii plac lucrurile simple si de obicei mananca painea goala; face pe grozavul. Asta‑seara o ia inaintea lui Felix, vrand sa primeasca cel dintai gustarea. Uneori, painea goala i se pare cam tare lui Morcoveata.Atunci o inhata cu dusmanie, musca vartos din ea, da indarjit din cap si o crantane intre dinti, de sar faramite. Ai casei, stransi in jur, il privesc minunandu‑se.Stomacul lui de strut ar inghiti orice: piatra, monede coclite.Intr‑un cuvant, cand e vorba de mancare, nu face mofturi.”