O poveste

Un tata mai degraba grunge strabate Danemarca in ultima parte a secolului trecut, impreuna cu fiul sau de nici zece ani, caruia ii spune in fiecare seara fragmente dintr‑o poveste amintind de Hans Christian Andersen.  Cei doi sunt fugari, tatal se ascunde, traieste din expediente, nu‑si trimite copilul la scoala, pare sa‑si condamne fiul la o viata absurda – si, cu toate acestea, relatia celor doi e mai adevarata si mai stransa, in halucinanta ei complexitate, decat a multor familii fericite care respecta regulile. Anarhist, spirit rebel, artist, nomad, cu izbucniri violente inexplicabile, dar si cu o delicatete si o intelepciune din alta lume, tatal din acest roman e un personaj care nu poate fi uitat si a carui mostenire il va transforma pe fiul lui intr‑un adult incapabil sa traiasca superficial si burghez, incapabil sa se lase domesticit pana la capat. Il marcheaza pentru totdeauna cu semnul tragic al strainului.  Asa cum bunicul ipocrit, predicator rigid si pervers, isi marcase la randul lui fiul.