Ochii Stelianei

Jurnalul liric „Ochii Stelianei” este o confesiune poetică marcată de obsesia morții și trecerea timpului. Versurile reiau motive existențiale precum freamătul lucid, oscilația între stări și întrebările fundamentale despre viață. Spre deosebire de romanele sale istorice sau psihologice, în acest jurnal autorul își lasă sentimentele acumulate să iasă la suprafață sub o formă modernizată, fragmentară și extrem de intimă.