Pedagogie si inima

Cristina, colega mea de grupă, într-una din zile, mă cheamă la geam și îmi zice: − Mariana, vreau să mă fac jurnalistă sau scriitoare. Vreau să scriu o carte despre tine. Pentru asta, va trebui în fiecare zi să-mi povestești ceva interesant din viața ta. M-am mirat. Dar am acceptat. Cristina nu mai știu pe unde e. Era din Dondușeni, din Rudi. Cea mai bună studentă. Cu 10 pe linie. Am căutat-o. Lumea zice că a plecat peste hotare. O mai caut. Dar eu, provocată de ea, voi scrie acea carte. În locul Cristinei. Pentru că fiecare viață de om este o poveste. Mariana MARIN