Psihologia poporului roman

Constantin Radulescu-Motru si-a dorit sa intemeieze o noua filosofie - "personalismul energetic" - care sa manifeste fondul spiritual al poporului roman si sa depaseasca limitele sistemelor filosofice anterioare. In viziunea ganditorului, solutii sugerate de stiintele particulare precum psihologia, sociologia, biologia, etnologia, politologia, pedagogia sunt cele care permit saltul calitativ si reconstructia gandirii si, prin consecinta directa, reconstructia societatii romane. "Personalismul energetic" si intregirea lui in teoria vocatiei au la baza o cercetare psihologica temeinica, finalizata in scris cu mana de maestru in formularea unei conceptii psihologice moderne, inteleasa ca unitate intre teoria psihologica si analiza unor fenomene concrete ce apartin studiilor de psihologie sociala. Psihologia persoanei si conceptia asupra personalitatii isi afla o ilustrare intr-un studiu avizat al psihologiei poporului roman si al civilizatiei romane moderne. Alaturi de scrierile de psihologie si de filosofie, micile studii consacrate acestor teme se dovedesc astazi de mare actualitate. Caci realizarea ,,omului de vocatie" trebuie sa aiba loc in colectivitati moderne bine structurate, ale caror forme superioare sunt, fara doar si poate, popoarele, natiunile. Tocmai pentru aceasta (sublinia ilustrul psiholog si filosof in: Vocatia. Factor hotarator in cultura popoarelor, 1935), vocatia "se arata atunci cand ea este ceruta de instinctul de conservare a unui popor; ea este o manifestare a energiei poporului intreg... este o canalizare a energiei poporului, si, prin canalizare, ea este, in acelasi timp, o valorificare".