Scolarita

Nuvela Şcolăriţa, publicată în 1939, surprinde monologul interior al unei fete pe parcursul unei singure zile. Inspirată de jurnalul unei eleve, Ariake Shizu, pe care aceasta i-l trimite, în toamna anului 1938, la vârsta de 19 ani, prin poştă lui Osamu Dazai, Şcolăriţa îmbină temele familiare ale autorului, melancolia, alienarea şi disperarea, cu frivolitate şi umor. Prin lentila mereu schimbătoare a gândurilor naratoarei, suntem martorii scurgerii unei zile obişnuite în Japonia antebelică, la Tokyo, într-o perioadă de patriotism pentru populaţia generală. Puţinele momente triviale din viaţa şcolăriţei care ne sunt împărtăşite – călătoria cu trenul la şcoală, la un coafor, pregătirea cinei pentru oaspeţi – constituie o evocare vie a unei Japonii pierdute, o lume recognoscibilă, dar inaccesibilă.