Stefan cel Mare si Sfant

 Andrei Breabăn explorează teme foarte diverse şi pasionante, multe necunoscute sau aflate sub semnul de întrebare al ipotezelor de tot felul: legătura „misterioasă" a lui Ștefan cu Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos, unde va fi vrut să se călugărească, „stagiul” în Italia, la îndemnul lui Iancu de Hunedoara, pentru a învăţa, meşteşugul armelor şi strategiile de luptă. Capitolul legendelor din vremea lui Ştefan este, cu adevărat, unul prodigios. Andrei Breabăn abordează figura lui Ştefan în chip de erou popular, adăugând celor trei-patru legende vehiculate în manuale și „cărţi pentru copii”, mulţime de legende culese din folclor și din antologiile de gen (Judecata lui Ștefan când era copil, Căpriana, Legenda Movileştilor, Povestea frumoasei ţarine Elena, fiica lui Ştefan, prinţesă de Moldova și ţarină a Rusiei etc). Andrei Breabăn este, cred, cel mai în măsură să facă o antologie atotecuprinzătoare a acestor texte care creează ceea ce se poate numi portretul domnitorului de legendă din memoria colectivă, un simbol al națiunii. — IOAN HOLBAN, critic literar