Stiluri de vointa radicala

SUSAN SONTAG – Stiluri de vointa radicala„Stiluri de vointa radicala este cea de‑a doua culegere de eseuri a lui Susan Sontag, dupa inca si mai epocala Impotriva interpretarii (1966). Aparuta in 1969, reprezinta momentul ei soixante‑huitard. In anii aceia, „numele ei era sinonim cu Zeitgeist‑ul”. Susan Sontag: eseista, romanciera, regizoare, activista, evanghelista a Noului. Era peste tot: membra a comitetului de selectie al Festivalului de Film de la New York, membra a unui grup de opozanti americani ai Razboiului din Vietnam, care viziteaza Hanoiul in vara lui 1968. Era o neobosita introducatoare de idei noi – multe dintre ele de provenienta franceza – in cultura americana. Ca sa imprumut de la criticul de film Serge Daney un termen descriptiv pe care acesta il folosea pentru el insusi, era un passeur, adica o passeuse – una cu o spectaculoasa alonja transmedia…Sontag era o bete noire a intelectualilor mandarini americani inca de la prima publicare (in 1964) a eseului „Impotriva interpretarii”, perceput de ei ca un cantec de sirena chintesential‑saizecist care le cerea ca din intelectuali ce fusesera sa se recalifice ca orgiasti. Daca unii o acuzau de antiintelectualism, pe altii ii irita aerul de aroganta intelectuala degajat de interventiile ei in dezbateri: intervenea ca sa faca ordine (si chestia cea mai enervanta trebuie sa fi fost ca, de obicei, chiar facea). A fost mult ironizata ca girueta, ca radicala multilateral dezvoltata, ca premianta sau overachiever‑ita a radicalitatii, concurenta inchipuita a unor Fonda si Dunaway la titlul de suprema diva seventies, comitet american de primire, format dintr‑o singura persoana, pentru mari barbati europeni.” (Andrei Gorzo)CuprinsEstetica taceriiImaginatia pornografica„A gandi impotriva-ti”: reflectii despre CioranTeatru si filmPersona lui BergmanGodardCe se intampla in America (1966)O calatorie la Hanoi.SUSAN SONTAG – (1933-2004), a studiat la Universitatile din Chicago, Harvard and Oxford. Opera sa non-fictionala include Impotriva interpretarii si alte eseuri, Boala ca metafora: SIDA si metaforele sale, Despre fotografie, Privind la suferinta celuilalt sau In America. Ea este deasemenea autoarea a patru romane, precum si a mai multor nuvele si piese de teatru. A primit mai multe premii printre care the Jerusalem Prize, the Prince of Asturias Prize for Literature and the Peace Prize of the German Book Trade.