Tot mai multa splendoare

„Una dintre cele mai puternice si mai subversive forme de protest ale femeilor si persoanelor queer, care au capatat din ce in ce mai multa relevanta si forta de-a lungul timpului, este reapropierea spatiului public interzis lor – un spatiu public care prin violenta si teroare a ramas locul privilegiat al barbatului alb cis-hetero. Aici, in acest loc de nelocuit, hoinareste si protagonista din Tot mai multa splendoare, articuland un discurs-revolta, peste care proiecteaza imaginea atat de dispretuita si criticata a femeii-flaneur. Prin imaginar, vis si iubire, ea incearca sa lase in urma frica imprimata in carne chiar din adolescenta, sa depaseasca trauma alungarii din lume si a inchiderii in privat. Increzatoare, se aventureaza sa cucereasca zone din ce in ce mai inaccesibile, precum sportul sau o comunitate-sanctuar, si dezvaluie in acelasi timp modalitatile prin care aceste spatii ii intimideaza si ii supun pe cei mai vulnerabili. Permanent sunt suprapuse si spatii salvatoare din care se recade insa, continuu, in cosmarul spatiului public. Finalul fericit nu poate insemna deocamdata victoria deplina a persecutatilor, este prea devreme pentru asta, el se manifesta doar ca simpla tarie de-a te mai intoarce acasa.” (Iulia Militaru)„Din poemele Alinei Purcaru razbat vocile copiilor dintr-un timp salvat „in fiole sparte de algocalmin”, hipervigilenta corpului „predispus sa simta frica”, vina si neputinta, „sunetul oceanului” si efectul „anesteziant” al unor „boabe de roua”, contrastul dintre deseuri si muntii „mereu cu zapada pe creste.” Tot mai multa splendoare compune o istorie fragila si intima a corpului conditionat, fragmentat, „desprins in alt fel”; o carte in care viata incolteste in pofida conditiilor, o carte a rememorarii, a cautarii de sine, a libertatii si pasiunii. (Medeea Iancu)Alina PURCARU (n. 1982) este scriitoare si publicista. A absolvit Facultatea de Limbi si Literaturi Straine din cadrul Universitatii din Bucuresti, a lucrat in presa cotidiana si a publicat constant cronici de carte si articole in reviste culturale prestigioase: Observator cultural, Dilema veche, Dilemateca, Suplimentul de cultura si Noua literatura. A debutat cu volumul de poeme rezistenta (Editura Cartea Romaneasca, 2016), urmat de al doilea volum de versuri, Indigo (Editura Tracus Arte, Bucuresti, 2018), este coautoare a romanului colectiv Rubik (Editura Polirom, 2008) si coordonatoare a doua volume colective: Povesti cu scriitoare si copii (Editura Polirom, 2014) si 10.000 de semne/ Otros 10.000 caracteros (antologie bilingva de proza romaneasca, in editie romano-spaniola, aparuta la Editura ICR in 2017). A scris si doua carti pentru copii, Catrina si marele Domn Somn si Un unicorn in muzeul de oase (ambele cu ilustratii de Mihaela Paraschivu, publicate la Editura Cartier, in 2017, respectiv 2018). Este prezenta cu poeme si eseuri in reviste literare si in trei volume colective: Cum citesc barbatii cartile femeilor (volum coordonat de Lia Faur si Serban Axinte la Editura Polirom, 2017), Tu, inainte de toate. O antologie a poeziei contemporane de dragoste, coordonata de Cosmin Perta (Editura Paralela 45, 2018) si Ea. Perspective feministe asupra societatii romanesti (Editura Curtea Veche Publishing, 2019). Grupaje traduse in limba maghiara au aparut si in doua publicatii din Ungaria Uj Nautilussi Prae. Este membra PEN si, in prezent, face parte din redactia revistei Observator cultural. Din 2019, Alina Purcaru a coordonat, impreuna cu Paula Erizanu, antologia Un secol de poezie romana scrisa de femei, apa-ruta la Editura Cartier in trei volume.