Umbra din noi

In personalitatea umană, ca şi în natură, lumina şi întunericul se află într-un raport de interdependenţă, formează un întreg. Aşezăm în lumină anumite aspecte ale noastre, vrem ca acestea să fie văzute şi lăsăm în umbră alte aspecte. Această metaforă a luminii şi umbrei se regăseşte în două concepte definite de către C.G. Jung: persona şi umbra. în timp ce persona reglementează relaţia cu lumea exterioară, prin umbră sunt definite acele trăsături ale personalităţii care nu sunt arătate lumii, pe care alţi oameni nu au cu niciun chip voie să le vadă. De aceea, atunci când ne ocupăm de umbră este esenţial să ajungem să o acceptăm, să înţelegem că lumina şi întunericul îşi au ambele locul în viaţa omului. Verena Kast ne oferă acces la această cealaltă jumătate, mai incomodă, a noastră. „Umbra ne este nespus de penibilă. Când suntem surprinşi asupra unui comportament de umbră, adică asupra unui comportament care nu corespunde idealului Eului nostru, ne ruşinăm. Acesta este şi motivul pentru care avem tendinţa de a proiecta asupra altor persoane, de a percepe la alţii anumite aspecte mai întunecate ale personalităţii noastre. Aceşti oameni sunt ţapii noştri ispăşitori, la ei ne deranjează ceea ce aparţine de fapt umbrei noastre – sau are, cel puţin, o legătură cu aceasta." – Verena Kast „Dacă acceptăm însă umbra, aceasta poate avea de cele mai multe ori efecte pozitive, ne îmbogăţeşte şi vitalizează – şi conferă mai multă autenticitate vieţii noastre. Dacă privim mai atenţi explicaţiile lui Jung referitoare la umbra pozitivă, constatăm că se referă, de fapt, la umbra înţeleasă drept ceea ce ne este încă străin. Jung a elaborat o teorie a inconştientului în care acesta nu este înţeles doar ca rezervor care colectează tot ce este refulat şi uitat, ci ca nivel psihic din care ne vin mereu impulsuri noi, o expresie a unei evoluţii psihice care se continuă până la moarte. De aceea, în psihicul nostru va exista întotdeauna şi ceva ce ne este străin şi care se cere integrat." – Verena Kast Verena Kast a studiat psihologia, filosofia şi literatura, este doctor în psihologie analitică, profesor de psihologie la Universitatea din Zürich, lector şi analist formator la Institutul C.G. Jung, psihoterapeut cu practică privată. Este preşedintele Societăţii Internaţionale de Psihologie Abisală, al Societăţii Internaţionale de Psihologie Analitică, precum şi al Societăţii Elveţiene de Psihologie Analitică. A publicat numeroase cărţi pe tema emoţiilor, relaţiilor şi simbolisticii. Cuprins Umbra — un concept definit de C.G. JungPersona şi umbraPersona şi funcţia eiPersona şi socializarea eiExistenţa idealizată şi umbra UmbraUmbra celorlalţi este interesantăUmbra proprie este deranjantăApărarea în faţa umbreiDublulSurori şi fraţi de umbrăDespre relaţia cu umbra cotidianăSurprinşi asupra unui comportament de umbrăAtribuirea umbrei „Persona impersonală", „umbra impersonală"Umbra — ceea ce ne este străinStrăinul — ceea ce ne fascineazăStrăinul este straniulUmbra sunt străiniiNe suntem chiar atât de străini? Umbra colectivăRăulUmbra colectivă şi problema unei noi eticiUmbra colectivăO nouă etică? Modele de acceptare a umbreiAcceptarea umbrei în mituriAcceptarea umbrei în basmeAcceptarea unei umbre complementare prin dezvoltareLupta cu umbra: Ghilgameş şi EnkiduLupta cu umbra — prietenia conflictuală Acceptarea umbreiUmbra complementară — latura necunoscutăAcceptarea umbrei analoge prin luptăCe îngreunează acceptarea umbreiMai bine mort decât cu reputaţia pătatăConglomeratul umbrei Umbra în relaţieCând îl lăsăm pe celălalt să ne „digere" umbraDelegarea umbreiUmbra „comună" este mai însemnată decât umbra „solitară"Umbra idealurilor relaţionaleUmbra în familieForţa explozivă a umbreiFemeile acoperite de umbră Cuvânt de încheiereMulţumiriBibliografie