Asa sa creasca iarba pe noi

Edi, Pisica, Toba, fratii Manzu si Tomi traiesc la periferia Craiovei si se ocupa cu braconajul mai multor specii de pasari pe care le vand apoi, pe filiera interlopa, in Italia. Repovestite de vocea lui Pisica, cel mai fragil si sensibil dintre copii, intamplarile capata dimensiuni dramatice, care dezvaluie si temele profunde ale cartii: sentimentul de vinovatie, dublat de obsesia evadarii intr-o Italie idealizata, taram al visurilor implinite, credinta, singuratatea, descoperirea erotismului. Intr-o atmosfera salingeriana, cu o tensiune si o violentã care plutesc in aer, pentru a izbucni in final cu o forta care deturneaza definitiv vietile tuturor personajelor, romanul lui Augustin Cupsa creeaza o lume intreagã, cu legi nescrise, dar imuabile, un paradis inselator, al inocentilor, cu peisaje mirifice care ascund de fapt raul in formele sale cele mai subtile. „Acum sunt departe de casa, dar si acolo m-am simtit de prea multe ori instrainat, nefiind tocmai de-al locului. Craiova a ramas unde am lasat-o, parasita in mijlocul campiilor cu buruieni si maracini, cu drumuri prafuite, cu sine de tren care sclipesc in soarele ucigator, iar timpul ei sta odata cu lucrurile deja traite. Am scris despre Sud pentru ca Sudul e o stare, si chiar daca pleci de acolo, Sudul vine cu tine oriunde te-ai duce.“ (CUPSA) AUGUSTIN CUPSA (n. 1980) a debutat in 2006 cu romanul Perforatorii (pentru care a obtinut premiul revistei Ramuri si premiul revistei Mozaicul). A mai publicat doua volume de proza scurta, Profesorul Bumb si Macii suedezi, nominalizat la Gala Tanarului Scriitor, (2011), si Marile bucurii si marile tristeti, nominalizat la Gala Bun de Tipar (2014) si tradus integral in limba sarba (Velike radosti i velike tuge).