Deșertul pentru totdeauna

Scris sub forma unui jurnal cu însemnări zilnice, Desertul pentru totdeauna îmbină relatarea întâmplărilor prezente cu întoarcerile în timp – copilăria petrecută la poalele Munților Făgăraș, în satul Lisa, anii de școală și de liceu. Povestirea e întreruptă adesea de gândurile autorului, care își mărturisește teama de moarte, greșelile și regretele. Este cartea în care Paler „se dezvăluie”, o carte-bilanț care poate fi citită în chei multiple. „Desertul pentru totdeauna este unul dintre cele mai copleșitoare eseuri confesive ale literaturii române. O carte de severă, adâncă, exemplară aristocrație rurală, răvășitoare tocmai prin simplitatea ei, prin refuzul alambicărilor și rafinamentelor evocative.” - Dan C. Mihăilescu