Despre doliu - Un an din viata lui Leon W.

In Talmud gasim aceasta fraza: „Cand moare un intelept, toti sunt rudele lui”. Cu ea si-a inceput Leon Wieseltier textul pe care l-a scris la moartea maestrului sau, Isaiah Berlin. Contrariat de caracterul enigmatic si profund al acestei fraze, Mircea Mihaies a dedicat elucidarii ei o investigatie tulburatoare, la capatul careia aflam ce mai inseamna pentru omul modern sa tina doliul religios si rugaciunile de mantuire pentru parintele sau mort. Pasiunea investigatiei il tine pe cititor cu sufletul la gura, intr-o situatie care ne va tine pe toti, la timpul potrivit, fie cu sufletul cernit, fie cu el trecut in/de bezna. Cand moare un om, toti ii poarta doliul. Despre doliu este o carte superba, care ne priveste cu insistenta pe toti. -- H.-R. PatapieviciDespre doliu este o carte cu mai multe fete, proteica. Poate fi citita si ca un roman, odata cu fragmentele de fictiune. Textul in care Mircea Mihaies isi imagineaza calatoria mamei lui Leon W. in Timisoara anului 1939 (calatorie pe care mama acestuia chiar a facut-o) poate fi privit sub lentila critifictiunii. Discursul se desprinde de dimensiunea critica si intra in literatura. Jocul, oscilatia dintre realitate si fictiune, inserarile unor pasaje literaturizate devin un specific al scriiturii lui Mircea Mihaies. -- Ioana Manta-Cosma