Longobardul

Longobardul este un roman istoric, o cronica fictionalizata a anilor de domnie ai lui Rotari, la inceput duce de Brescia, apoi incoronat rege (636-652) al longobarzilor. Acesta va fi instruit si sfatuit pana la moarte de magistrul, mentorul si consilierul sau, Stiliano, ubicuul narator care tine in mana toate firele epice. Superior epocii prin stiinta sa de carte, acesta este un personaj cuceritor atat prin slabiciunile sale omenesti, cat si prin intelepciune si deschidere universala, reunind in personalitatea sa simtamintele general umane cu capacitatea moderna de a negocia, de a face compromisuri, de a disocia intre bine si rau, in numele omeniei si al intelepciunii. Roman de aventuri, Longobardul contine si episoade idilice, dar cu sfarsit tragic (iubirea dintre Rotari si blanda, frumoasa si fragila lui sotie, Gaila), intrigi de palat, otraviri, tradari, conjuratii (in care exceleaza regina repudiata Gundeperga) si confruntari sangeroase pe campul de batalie. Asadar, cititorul are la dispozitie o fresca impresionanta a Italiei de Ev Mediu timpuriu, supravietuind pe ruinele Imperiului si plina de capcane, recuperata printr-o vasta galerie de tablouri vivante intr-o povestire densa, alerta, scrisa cu o maiestrie inegalabila si un profund simt al suspansului.