Lupo si Tumba

O carte care sporește frumusețea lumii și creează un refugiu magic, unde curiozitatea e cea mai importantă busolă. Pentru copiii care pun întrebări grele și pentru oamenii mari care știu că nu le știu pe toate. Descrierea cărții În lumea lui Lupo și a lui Tumba, leoparzii au pete ca să nu se vadă când se pătează cu înghețată, potecile din pădure sunt întortocheate pentru că iarba le gâdilă din toate părțile, iar cel mai mare cititor e chiar vântul, care poate răsfoi și două, trei cărți deodată. Un citat care ne-a plăcut — Aș vrea să știu, Tumba, cum pot fi prelungite momentele plăcute. Uneori durează prea puțin. — Cred că momentele plăcute se pot prelungi zâmbind, Lupo. Și gura ta e scurtă, dar zâmbetul o alungește. Ce spune autoarea despre literatura pentru copii? În literatura pentru copii și în interacțiunile mele cu copiii, sunt atrasă de același lucru: gândirea laterală. Acea logică surprinzătoare, neconvențională, uneori complet absurdă, care te face să râzi și, cumva, salvează situația. Un exemplu îmi vine imediat în minte: într-una dintre cărțile lui Mac Barnett, o rață care ajunge în burta unui lup spune: „Doar pentru că am fost înghițite nu înseamnă că am fost mâncate!” Acest tip de gândire laterală se regăsește în opera tuturor autorilor mei preferați de cărți pentru copii: Tove Jansson, Shel Silverstein, Arnold Lobel, Carl Sandburg.