Strada Zaharului

Criza economica mondiala are urmari si in Cairo. Multe afaceri s-au inchis, multe pravalii au disparut. Ahmad Abd el-Gawad are de infruntat un dusman mult mai necrutator: trecerea timpului. Vremurile petrecerilor nesfarsite au apus. Este tintuit la pat de boala, iar vechii lui prieteni se sting rand pe rand. Fiii si fiicele sunt si ei trecuti de prima tinerete, fiecare cu implinirile, dar si cu durerile sale. Kamal se vede la varsta intrebarilor legate de sensul vietii, de comparatia intre aspiratii si realizari. Nepotii intruchipeaza tanara generatie egipteana a deceniilor ’30–’40: unul dintre ei isi construieste o cariera de inalt functionar de stat; altul activeaza in randurile Fratilor Musulmani; cel de-al treilea este comunist si viseaza la revolutie. Si peste toate acestea, vine al Doilea Razboi Mondial. Neutralitatea formala a tarii nu scuteste orasul Cairo de spaima si ravagiile bombardamentului.



Mahfuz aduce in Strada Zaharului politica Egiptului si a lumii din febra celui de-al Doilea Razboi Mondial. De la microuniversul familiei, al orasului, autorul trece la dramele razboiului, iar micile certuri de familie din primele romane devin acum dezbateri politice care dau naratiunii un ritm mai vioi. Boston Globe