Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat

Doina Jela arată cum statul comunist român a încercat să distrugă legătura dintre o mamă și fiica ei. Relatarea sa istorică se bazează pe documente despre abuzurile statului. Mama era Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu (1887–1960). Fostul ei soț, Eugen Lovinescu, era critic literar. Fiica lor era Monica Lovinescu (1923–2008). Monica se pronunța deschis împotriva regimului. Din 1947, trăia în Franța.

În 1955, Securitatea a început să o vizeze pe mamă. Era pensionară și ducea o viață liniștită. Agenții și informatorii o urmăreau și îi ascultau telefonul. O amenințau și încercau să o șantajeze. Îi făceau promisiuni false și pretindeau că îi oferă ajutor. Voiau ca ea să o îndemne pe Monica să revină în România. Ea a refuzat să-și trădeze fiica.

Statul a arestat-o în 1958, când avea 71 de ani. O instanță a condamnat-o la 18 ani de închisoare în condiții grele. Vina ei era că vorbise împotriva regimului. A trecut prin închisorile Malmaison, Uranus, Jilava și Văcărești. A murit în spitalul închisorii Văcărești.

Această a treia ediție adaugă note de subsol și două grupaje de texte în anexe. Unul cuprinde un interviu cu dr. Liviu Mureșan din Cluj. El face parte din familia ei, Pleșoianu-Bălăcioiu. Este totodată nepotul de fiică sau de fiu al surorii sale. Celălalt grupaj cuprinde documente găsite de Clara Mareș în arhivele Securității. Jela nu a putut folosi aceste dosare când a scris prima dată cartea. Ele arată presiunile asupra familiei Untaru. Totodată, completează relatarea despre sprijinul statornic oferit de Virgil Ierunca.

Jela adaugă o notă despre modificările aduse acestei ediții. Cartea păstrează textul introductiv al ediției a doua. O secțiune finală urmărește viețile agenților Securității implicați. Cuprinde și documente fără modificări sau comentarii. Un indice reunește numele menționate.