Citind Lolita în Teheran

Azar Nafisi primește acasă, la Teheran, șapte dintre studentele sale. Împreună citesc romane occidentale sub regimul islamic din Iran. Unele provin din familii stricte. Altele au fost închise din motive politice. La început, teama le împiedică să spună ce gândesc. Pe măsură ce se deschid, își împărtășesc speranțele. Vorbesc și despre dezamăgirile lor. Găsesc legături între propriile vieți și viețile din cărți. Citesc Austen, Fitzgerald, James și Nabokov.

Afară, conducătorii intransigenți închid instituții de învățământ superior. Ei îngrădesc și libertatea de exprimare artistică. În casă, femeile au un spațiu în care pot gândi și vorbi liber. Discuțiile lor dezvăluie viața femeilor din Iran în timpul revoluției. Cartea îmbină amintirile cu discuții despre cărți și cu istoria socială. Arată legătura dintre lectură și libertate sub un regim represiv.

Nafisi a predat literatura engleză la două instituții de învățământ superior din Teheran. În 1981, și-a pierdut postul pentru că a refuzat să poarte vălul. Tatăl ei a fost primarul Teheranului din 1961 până în 1963. Mama ei s-a numărat printre primele femei alese în parlamentul iranian. Nafisi a urmat școala în Anglia și Elveția. Apoi s-a întors în Iran. Acolo a fost martoră la arestarea tatălui său. S-a mutat în America în 1997 și a predat la Johns Hopkins.

Silvia Osman a tradus această ediție din engleză. Tot ea a scris notele. Ediția face parte din colecția Actual.