Francezi in Banat banateni in Franta

Postfata de Benjamin LandaisSpre sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial aparea o criza a refugiatilor, cu deplasari mari de populatie, intr-o Europa care tocmai se diviza pentru o lunga perioada. Se definea astfel o frontiera de netrecut intre Estul sovietizat si Vest, ce avea sa marcheze decalaje economice enorme, dar mai ales despartirea lumii totalitare de cea democratica. Fortati sa-si abandoneze casele, cetateni romani si iugoslavi din Banat, considerati la plecare de etnie germana sau pur si simplu svabi, vorbind un dialect german sau francez, dar si sarba, maghiara sau romana, cum se vorbea adesea in Banat, ajungeau pe teritoriul Austriei de azi, apoi in Franta, unde aveau sa se stabileasca. Cartea de fata spune povestea lor, a celor plecati, corelata cu marturiile celor ramasi. Cele doua planuri ale memoriei analizate in paralel sunt completate de contextul istoric mai departat – colonizarile habsburgice din secolul al XVIII-lea, cand loreni, alsacieni ori luxemburghezi si alti vorbitori de franceza se instalau in Banat. Un studiu de caz atent construit, volumul arata cum se modeleaza reciproc memoria si identitatea in circumstante specifice, cuprinse in povestiri personale, imagini si documente, condensate in simboluri si naratiuni fondatoare, legende si mituri. O arheologie a memoriei, o microistorie situata intre antropologia istorica si cea culturala, bazata pe o analiza de discurs, in care metoda se pune in aplicare sau se reinventeaza pe masura ce corpusul de surse mobilizat se constituie intr‑un teren de cercetare.Smaranda VULTUR, scriitoare, critic literar, cercetatoare in domeniul lingvisticii, poeticii, semioticii, antropologiei culturale, istoriei orale si memoriei comunismului. Doctor in filologie al Universitatii din Bucuresti (1985), stagiu doctoral la Centre de Recherches Historiques, EHESS Paris (1994-1998). A fost conferentiar la Universitatea de Vest din Timisoara, lector de limba romana la Universite Paris – Sorbonne (Paris-IV), la Universita di Pisa si la Jagiellonian University din Cracovia si profesor invitat la EHESS Paris si Universite Paris VIII, Saint-Denis. Domeniile de cercetare vizeaza memoria recenta a diferitelor comunitati etnice din Banat si interferentele dintre ele, identitatile culturale plurale prin metoda interviurilor cu povestiri orale autobiografice. Pe cont propriu sau cu Grupul de Antropologie Culturala si Istorie Orala din cadrul Fundatiei „A Treia Europa” (creat de ea in 1998) a conceput si a realizat proiecte din care a rezultat o ampla arhiva de istorie orala aflata azi la Biblioteca Centrala Universitara „Eugen Todoran” din Timisoara. A fost membra in comisia de experti care a redactat Raportul final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania (ed. Vladimir Tismaneanu, Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, Humanitas, 2007). Volume publicate: Infinitul marunt (Cartea Romaneasca, 1992), Istorie traita – Istorie povestita. Deportarea in Baragan, 1951-1956 (Amarcord, 1997), Germanii din Banat prin povestirile lor (coord., Paideia, 2000; Polirom, 2018, ed. a II-a rev. si adaug.), Lumi in destine. Memoria generatiilor de inceput de secol din Banat (coord., Nemira, 2000), Scene de viata. Memorie si diversitate culturala/Scenes de vie. Memoire et diversite culturelle. Timisoara, 1900-1945 (Nepsis, 2001, 2019), Memoria salvata. Evreii din Banat, ieri si azi (coord., Polirom, 2002), Banatul din memorie. Studii de caz (coord., Marineasa, 2008), Memoria salvata II. Cine salveaza o viata salveaza lumea intreaga (coord. in colab. cu Adrian Onica, Editura Universitatii de Vest, 2009), Basarabeni si bucovineni in Banat. Povestiri de viata (coord. in colab. cu Adrian Onica, Marineasa, 2010; Brumar, 2011, ed. a II-a adaug.), Francezi in Banat, banateni in Franta. Memorie si identitate (Marineasa, 2012), Memorie si diversitate culturala la Timisoara. Meserii si meseriasi (in colab. cu Vlad Colar, Thomas Remus Mochnacs si Gabriela Panu, Brumar, 2013), Des memoires et des vies. L’identite plurielle des Francais du Banat (trad. de Ioana Vultur si Alexis Courtial, Editions Universitaires d’Avignon, 2021).