Frumoasele adormite

Yasunari Kawabata a publicat Frumoasele adormite pentru prima dată în 1961. Este singurul său roman care privește deschis în mintea dorinței sexuale.

Povestea se petrece într-o casă ciudată, destinată bărbaților bătrâni. Ei vin după lăsarea întunericului ca să-și petreacă noaptea lângă fete tinere. Fetele zac într-un somn adânc, adormite cu droguri. Niciun sărut și nicio atingere brutală nu le pot trezi. Nemișcarea lor este o primejdie. Ea îi ispitește pe bărbați să încalce regulile casei. Pare să promită că răul nu va avea niciun preț.

Kawabata se întreabă dacă aceste fete sunt jucării sau victime. El nu dă un singur răspuns.

Personajul central este un bătrân pe nume Eguchi. El simte intens mirosurile și atingerile. Trupul fiecărei femei i se pare unic. Se agață încă de amintirile fostelor iubite. În camera goală, doar cu un pat și o fată adormită, se vede limpede pe sine. Este bătrân, urât în propriii ochi și aproape de moarte. Nopțile cu fetele fără nume nu-i aduc bucurie. Îi aduc tristețe, regret și durere.

J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel, a scris despre roman în The New York Review of Books. El l-a citit ca pe un studiu al fanteziei erotice din mintea unui bărbat care îmbătrânește.

Această ediție în limba română apare la Humanitas, în colecția Raftul Denisei.