Leoaiecele din Teheran

Două fete se împrietenesc pe fondul tulburărilor politice din Iran. Romanul lui Marjan Kamali le urmărește viețile de-a lungul a trei decenii. Explorează diferențele de clasă, drepturile femeilor, dragostea, curajul, loialitatea și trădarea.

Povestea începe în Teheranul anilor 1950. Elaheh, alintată Ellie, are șapte ani și și-a pierdut tatăl. Ea și mama ei renunță la viața îndestulată și se mută într-un cartier sărac. Mama pune necazurile lor pe seama invidiei și a deochiului. Singură, Ellie își dorește mult o prietenă.

În prima zi de școală, o cunoaște pe Homa, o fată caldă și îndrăzneață. Numele lui Ellie înseamnă zeiță în persană. Numele Homei vine de la o pasăre mitică ce nu se așază niciodată pe pământ. Cele două joacă șotron și învață să gătească acasă la Homa. Explorează Marele Bazar și împart sandvișuri cu înghețată. Amândouă visează să devină femei neînfricate, capabile să schimbe Iranul.

Mama lui Ellie vrea să-și recapete averea și statutul social. Se mută, iar Ellie ajunge la un liceu de elită. Pe măsură ce devine populară, amintirile despre Homa se estompează. Revenirea Homei aduce în viața lui Ellie lupta acesteia pentru drepturile femeilor iraniene. Însă țelurile diferite le îndepărtează. Trădarea uneia duce la întemnițarea celeilalte.

Ani mai târziu, Homa își trimite fiica la Ellie, în America. Speră s-o ferească de protestele violente de pe străzile Iranului. Această alegere leagă din nou destinele celor două prietene înstrăinate.

Oana Celia Gheorghiu a tradus această ediție din engleză. Titlul original este The Lion Women of Tehran.