Poza de familie si alte povestiri

„Marile povestiri istorice nu sunt citite, in general, ca si cum ar fi istorice. Citindu-le insa, simti ca te afli in timpul si spatiul lor. Cat de uimitor este, asadar, sa descoperi pe neasteptate un maestru al genului, si inca unul care se afla in vazul lumii de aproape saizeci de ani: era 1961 cand lvo Andric primea Premiul Nobel pentru Literatura.” (The New York Rewiew of Books)„Povestirile lui Andric par simple, niste fantezii distractive; insa, intocmai ca basmele bosniace, ele sunt deseori mai adevarate decat adevarul insusi; iata cum ni se dezvaluie vasta intelegere umana si psihologica a autorului. 0 abordare luminoasa — si incantatoare — a unor teme serioase.”( Kirkus Rewiews)„Desi proza scurta a lui lvo Andric e de factura realista, croita din punctul de vedere al rigorii compozitiei, al tonului naratiunii, al perfectiunii stilistice in maniera Occidentului artistic, aceasta este puternic impregnata de elementul Orientului ca document si poezie.” (Isidora Sekulk)